joi, 21 aprilie 2011

Political correctness



Cu vecinul meu R ma intalneam dimineata, in statia de autobuz. Tot acolo am cunoscut-o si pe vecina elvetianca si bineinteles cu proful de la UQAM, o figura, obsedat in sensul bun de Franta si de muschii lui pe care-i avea mai mereu "intinsi" de la exercitiile dure la care-i supunea, mai, mai. Dar despre prof, alta data. :)

R. avea o figura blanda, parul grizonat, era extrem de amabil si suradea doamnelor, invitandu-le sa urce in autobuz inaintea lui. Cand am vorbit prima data cu el, accentul lui m-a frapat, de fapt mai mult non-accentul. Vorbea o franceza curata, nu avea accent de quebec, nici de franta sau belgia, nu stiu de ce mi-a amintit de un prof. de franceza pe care-l avusesem, un iranian. Am incercat sa-l descriu lui Pat care n-avea nici o idee despre cine vorbesc, dar caruia-i starnisem curiozitatea, caci rar se intampla sa-i vorbesc atat de insufletit de vreun vecin. I-am spus ca il gasesc special, fara sa pot spune de ce.

Ne-am intalnit la piscina unde ne-am salutat si am schimbat cateva cuvinte, el era cu baiatul lui adolescent. Atunci l-a vazut si Pat care mi-a zis ca nu-l cunoaste. Oricum eu cunosteam jumatate din vecini, el doar cativa.
Intr-o dimineata am iesit din bloc in acelasi timp si am trecut pe langa peluza din fata intrarii care, din cauza de reconstructie de piscina fusese distrusa pe o largime de cativa metri. Firma care se ocupa de "paysagement" replantase un fel de gazon ciudat, niste iarba rara ce semana cu pirul, pe care-o lasasera sa creasca inalta de vreo 20 de cm. Ma tot intrebam ce naiba fac astia cu gazonul nostru, mai ales ca stiam cat de mult ne costa intretinerea. Iesim noi din bloc, buna dimineata, buna dimineata, ce mai faci, bine merci, trecem pe langa peluza. Oare ce intentioneaza cu iarba asta, zice R? Habar nu am, zic eu... m-am gandit ca poate vor sa faca ingrasamant natural, poate o maruntesc si o lasa ca ingrasamant si replanteaza gazon adevarat, zic eu. Sper, zice el neutru.

Dupa cateva zile ne reintalnim in autobuz, de data asta la intoarcere, vine sa se aseze alaturi. Imi povestea cat e de ocupat cu baiatul lui adolescent pe care tre' sa il duca de doua ori pe saptamana la fotbal tocmai in rive sud. Nu poate sa-i refuze asta copilului, care pare-se e talentat, mai ales ca e o ocazie pentru copil sa intre in contact cu cultura tatalui sau pe care n-a experimentat-o suficient. Nici macar nu-i vorbeste limba, stie doar cateva cuvinte si alea injuraturi, ca el cam injura la volan... obicei romanesc.

What????!!!! Sa nu-mi spui ca... exclam vadit surprinsa si jumatate de autobuz se uita deja la noi. Sa mor eu daca am banuit o clipa! El a zis ca nici el, dar eu cred ca banuia, ca eu am un accent inconfundabil.
Coboram din autobuz si trecem iar pe langa bucata de gazon. R exclama: Ce mama naibii vor astia sa faca cu tampeniile astea de tije, habar nu am! Sunt urate de nedescris. Macar de le tundeau!
Nici eu nu stiu, zic! Sper sa planteze in sfarsit peluza aia, la cat de scump ne costa, ar fi putut sa nu aduca rulouri de gazon... mama lor de hoti, adaug... apoi ne punem pe ras...

Sinceritatea e din ce in ce mai rara, nu-i asa? :)

9 comentarii :

  1. Sa inteleg ca de ras ati ras pe romaneste?:)

    RăspundețiȘtergere
  2. mda... am realizat in acelasi timp cat fusesem de "politicosi si de falsi" tocmai pentru ca credeam ca facem parte din doua culturi diferite.:)

    in alta ordine de idei, cozonacii-s gata??:)

    RăspundețiȘtergere
  3. Da, gata, si de facut si de mancat. Mai am unul ascuns in camara poate apuc sa-l pozez inainte de macel!:)

    RăspundețiȘtergere
  4. Si ati rams la nivelul totusi decent al lui "mama lor", "ce naiba", sau ati intrat în repertoriul lui BUG Mafia?

    RăspundețiȘtergere
  5. tina, pozeaza-l in tipul noptii.:)

    Dan, te dezamagesc, am ramas totusi in zona decentei.:) Tu ai cozonac?

    RăspundețiȘtergere
  6. Pentru mine a fost întotdeauna un chin mâncatul cozonacului si dulciurile în geberal. Si cum nu este prea usor nici sa-l faci, am rezolvat doua probleme.
    In schimb tocmai am împanat si am pus la cuptor doo jigouri de anio. Prefer mai bine...

    RăspundețiȘtergere
  7. Io abia m-am trezit, jigo danio maine. azi ceva mai usor. Cu dulciurile nici eu nu prea... doar cozonacul ma mai imbie, dar e atat de greu de facut ca, vorba ta, am rezolvat-o.
    Paste fericit! (sa nu-mi raspunzi si tu ca un prieten, da, da si voi, Pasteti fericiti!) :)

    RăspundețiȘtergere
  8. Paste fericit, Cora! Transmite-i, te rog si pufacioasei ganduri bune din partea noastra:)!

    RăspundețiȘtergere
  9. Ina, io-s cam intristata ca oualelele mele au iesit maro... ca le-am vopsit cu sfecla rosie si foi de ceapa.:)
    Paste fericit si voua din partea noastra si a Pufaciosei care cica-l pupa pe von Shosete. :))

    RăspundețiȘtergere