joi, 6 octombrie 2011

odata demult

abia imi mai amintesc... dar era odata demult, demult, ca daca n-ar fi, nu s-ar povesti... erau odata doi prieteni - un baiat si o fata - si un cal... si calul, calul nu zicea niciodata nimic, pentru ca era din lemn. :))

12 comentarii :

Dan spunea...

Unde-i calul
Ca-l ia valul...

Cora_ spunea...

hahaha tu nu dormi la ora asta? da creca nu-i bai, ca-i vineri maine.
la mine e weekend lunggggg, luni suntem liberi. :))

Dan spunea...

Eu sunt într-un concediu medical perpetuu...

Anonim spunea...

haha, fiica mea a ramas cu urechea calului in mana in dimineata asta. Am avut parte de un mini concert, cu dedicatie: CALUL MEUUU DEEE LEEEMNNN.

Cora_ spunea...

arachelian, superrrr!!! :)) tre sa cumperi alt cal. poate iei unul adevarat.:)

Cora_ spunea...

scuze... te-am botezat, Arakelian.:)

Dan spunea...

Alta culegere din folclor:
Paste calul lui Gheorghitza / Priponit de-o garofitza.

Asta-i situatia, am insomnii.

Cora_ spunea...

garofitza s-a uscat, calul lui Gheorghe-a crapat... ca doar am zis ca era de lemn...

e nasol daca nu poti sa dormi, da' poate ca n-ai nevoie de mult somn, daca esti acasa. zic si eu, in realitate habr nu am. Nana ce zice, e normal?

Cora_ spunea...

Da in realitate calul nu era al lui Gheorghita, era al lui Petrisor.

ganguritu spunea...

..pfiuu.. si vine valul si-mi ia calul...:D

Cora_ spunea...

asta cu calul si cu valul pare sa fie din clasici, ca vad ca si tu o stii, nu numai dan... :))

in afara de asta, Bine-ai venit!

Dan spunea...

Ce mai e normal în ziua de azi?