duminică, 18 decembrie 2011

Unchiu' Ilie

Unchiu' Ilie devenise legenda vie a familiei noastre. Eu l-am cunoscut cand era deja batran, sa fi avut vreo 80, 85... mi-l amintesc fie trebaluind prin curte, in zilele de vara, fie cantand la fluier, in serile lungi de iarna. Ma uimeau intotdeauna camasile imaculate pe care le purta si era o enigma pentru mine cine i le spala, calca...

A muncit din greu toata viata si desi a avut mult pamant, l-a vandut in mare parte, sa-si tina copii in scoala, la Bucuresti. Si i-a facut "oameni". Nu e pret pentru asta, spunea simplu, cand cineva aducea vorba... Si-apoi la ce sa-l tin, n-ai vazut ce-a venit dupe-aia? intreba, privind in gol. Erau vremuri grele... toate vremurile au fost grele.

Desi baiatul al mare, chirurgul, voise sa-l ia la el la Bucuresti, unchiu' Ilie nu s-a dat dus. Nu merg, taica, ca io o sa mor acolo. Nu vezi ca pot? Matur matatura, fac mancare, spal, calc, aduc apa cu cobilita. Cand n-o sa mai pot, om vedea. Si unde sa le las pe fetele astea(bunica si alte doua surori), ca Bucurestiu' e departe si mi se face dor...

Sa fi avut vreo '92 cand, la un revelion, ne-am intalnit cu totii. Unchiu' Ilie era vesel si in putere, ca de obicei. Dupa un paharel de zaibar rosu, licoarea bauta in cantitati rezonabile, Unchiu' le spune fetelor(celor trei surori) ca are nevoie de ajutorul lor. Lui i s-a cam urat singur, s-a gandit, s-a razgandit si s-a hotarat sa se insoare. N-am nevoie sa faca nimic, ca io sunt in putere, da' sa stiu si eu ca mai e un suflet acolo, sa schimbam o vorba, seara. Cum la el in sat mai toate din leatul lui nu mai erau, s-a gandit sa-si incerce norocul in satul copilariei si al tineretii, unde surorile inca locuiau.

- Da' aia a lu' Cazacu "perceptoru'" mai traieste?
- Nu mai traieste, Nene, a murit de mult.
- Tii, ca frumoasa fata mai era. Nici Rica lu' Nae Chelu? Ca tare era vesela copila...
- A murit, neica, si ea, sa tot fie fo cinci ani...
- Pai nu va spusei io ca au murit toate si aici? N-am decat sa incerc de-astea mai tinere, la fo 80 asa... Ca de-aia zisei sa va-ntreb, ca voi sunteti tinere(sic) si stiti care mai traiesc, carora le-au murit barbatii...
Ca ce sa fac, pacatele mele, barbatii mor de obicei inaintea fomeilor, da' daca io m-am incapatanat sa traiesc mult? Si parca nici nu-mi vine sa mor acuma, ca nu sunt bolnav...

Si n-a murit atuncea, Unchiu' Ilie, ci mult mai tarziu, cu doua luni inainte sa implineasca suta, sa faca parca in ciuda tuturor din sat, care se pregateau sa-l serbeze...

9 comentarii :

  1. Mi-a placut aceasta poveste optimista despre varsta a 3-a. Chiar cred ca ar putea fi publicabila intr-o revista adevarata de hartie in limba romana dedicata pensionarilor si altor persoane de varsta a 3-a daca ar lua o data cineva si initiativa asta de business, (lucrativ, dupa parerea mea), sa scoata o astfel de revista si in lb. romana.

    Efectiv, indraznesc sa repet o propunere pe care am facut-o recent pe alte 2 bloguri, catre cei care sunt scriitori cat de cat profesionisti care poate au fost si publicati pe hartie in diverse jurnale si reviste in lb. romana, (nu neaparat numai culturale), sa inceapa sa promoveze ideea asta de business pe la diverse intruniri legate de publicistica unde se pot afla si businessmeni de mass-medie in lb. romana. ZAU, cred ca persoanele de varsta a 3-a, fara absolut nici un misto, reprezinta o posibila grupa target de public consumator in reala crestere si in Romania, posibil interesati de a gasi reclame pt produse destinate in special lor plus a gasi posibile povesti sustinatoare de moral, si chiar role model-uri utile intr-o astfel de revista, cum au oportunitatea si alti pensionari din multe alte tari, deoarece in clipa asta, efectiv, la TV in Romania nu vezi decat ori circ cu persoane de varsta a 3-a ca d-na Tatoiu, ori cate un amarat de pensionar posibil dement din vreun sat oarecare care nici macar nu stie cum il cheama, daraminte cu cine sa voteze.

    Eu personal cred ca promovarea infiintarii unei reviste pt interesele persoaneleor de varsta a 3-a cat si interesele celor care doresc sa desfaca produse pt vanzare catre aceasta grupa de persoane este o propunere etica, si poate si chiar si competenta din partea mea, deoarece, desi nu ma pricep la propuneri de business legate de publicistica mass-mediatica, totusi nu se poate contesta ca grupa persoanelor de varsta a 3-a, posbil chiar si cei cu ceva venituri disponibile, chiar daca acestia din urma sunt inca relativ putini, este si va fi totusi in crestere si in Romania, deci o revista destinata lor nu poate fi decat binevenita, efectiv spre binele tuturor, si al producatorilor si promoterilor de publicistica, si al consumatorilor.

    RăspundețiȘtergere
  2. nu prea se dadea la pustoaice mos ilie; sub 80 n-a vrut sa scada stacheta; sa nu-i iasa vorbe probabil... :)

    RăspundețiȘtergere
  3. he he he, eu n-am vazut pe cineva mai sprinten la varsta lui. dar e trist ca nu s-a insurat la 92... a trait inca 7 ani singur. 7 ani...

    RăspundețiȘtergere
  4. Abia la vârsta asta îti vine mintea la cap. Trebuia sa caute sub 50...

    RăspundețiȘtergere
  5. :))) deci nu pot sa nu ma amuz de comentariile voastre.

    RăspundețiȘtergere
  6. Trebuie ca media cuplului sa ramâna cât de cât constanta. Exista si Duamne care procedeaza la fel.
    Cât despre ultima ta mirare, ti-am pus un link de raspuns la mine.

    RăspundețiȘtergere
  7. Rudolf, acum ti-am vazut commentul, era la spam. sorry. sunt tare amarati batranii din ro, asa e, nimeni nu se mai gandeste la ei.

    Dan, am vazut, merci.

    RăspundețiȘtergere