marți, 29 martie 2011

L'autre langue

Tu reviens vers ta langue maternelle
comme on rampe vers une demeure saccagée
l'autre langue te ronge et t'affame de silence
tu la veux t'en as peur
est-ce qu'elle t'a déjà maudit
est-ce que tu l'as déjà maudite
tu la sens en haillons brûlants
en haillons qui s'en vont et qui restent
qui mordent dans ta langue de chair
qui neigent sur tes cris
l'autre
l'autre langue t'a fermé à clé
et tu vis derriere une cage soyeuse à griffes d'acier

C. Montescu din volumul "Tristesse a chien mauve"

De ce suntm facuti pentru a fi vesnic nemultumiti?

duminică, 27 martie 2011

Jean Paul Gaultier


Sticla de parfum e goala, evident. Am primit-o cadou demult, in ro, si desi nu mi-a placut foarte tare, parfumul fiind cam dulceag pentru gustul meu, l-am utilizat. Acum am gasit-o printr-o debara si i-am facut poza. Mi se pare frumoasa sticla.

sâmbătă, 26 martie 2011

Fallingwater



Cine poate sa creada ca incredibila Fallingwater a lui Frank Loyd Wright a atins venerabila varsta de 75 de ani? As fi putut sa jur ca a fost construita ieri. Sau chiar maine, cu conditia sa ne ramana gusturile intacte. Da, Fallingwater este o casa construita pe o cascada, in mijlocul naturii, intr-o vreme cand oamenii nu aveau nevoie sa demonstreze ca sunt "green" pentru a fi "cool". Erau sau nu erau. Pur si simplu. Iar daca erau nu numai iubitori de natura dar si genii, ca in cazul lui Wright, sporeau frumusetea acesteia, nicidecum nu o distrugeau, prin fiecare zid construit.
Materialele folosite sunt betonul armat, roca aflata pe locul constructiei sau piatra decupata pentru construiea zidurilor externe, sticla si metalul. Podelele sunt bineinteles din ardezie, in totalitate.
Geometria liniilor si planurilor orizontale, decalate, dau frumusetea constructiei, integrand-o simplu in natura fara sa o "simplifice", exprimand in acelasi timp libertatea arhitecturala a spatiilor deschise.
Constructia casei a inceput in 1936 si a durat 2 ani. Sigur ca proiectul a fost posibil numai prin dorinta unui mare iubitor de arhitectura moderna, omul de afaceri Edgar Kaufmann Sr, proprietarul terenului si evident, al casei.
Eu nu am vizitat casa, tare mi-ar placea sa o fac, am vizitat insa o alta construita de Wright in Pasadena California, micuta comparata cu Fallingwater, pe sub care trece un parau. O bijuterie... dar despre asta, data viitoare.
Ceea ce vorbele nu pot cuprinde, o poate face imaginea.
O reverenta adanca, cu capul plecat.

miercuri, 23 martie 2011

negocieri

Ieri ma duc s-o intreb pe sefa cate zile de concediu mi-au ramas de anul trecut. Am un fel de obsesie sa-mi las intotdeauna cateva zile disponibile, nu-mi place sa fiu la mana nimanui.
Imi facusem eu calculul ca tre' sa am la vreo saptamana... toate bune si frumoase. 2 zile jumatate, imi raspunde ea.
Cummm???
Pai da, uite, anul trecut ai avut x zile, ai luat y, anul celalalt ai avut z ai luat v, deci asta este, ti-au ramas 2 plus jumatatea de zi cand ai ramas sa rezolvi cazul ala pe care nimeni nu-l voia si ca de obicei ai negociat bine.
Ok, ii zic, nu cred ca sunt doar 2, dar las-o asa azi, ca-s cam obosita.
Vin acasa aseara, scot bilete de avion, incearca sa-ti amintesti cate zile, unde, cum... imi amintesc intr-un tarziu de 2 zile acumulate despre care discutasem cu ea la vremea respectiva, acum vreun an si ceva.

Nu ma deranjau atat de tare cele doua zile cat faptul in sine. Ideea ca am fost deposedata de ceva care-mi apartinea...
Am reusit sa-mi amintesc unde s-a inselat, undeva la concediul din januarie 2010, da' cum sa-i demonstrez, ca nu aveam nimic concret?
In final gasesc niste amanunte valide si logice, cu cat trecea timpul si-mi storceam neuronii, cu atat mi se pareau mai logice si mai convingatoare, dar ramaneau totusi amanunte, nu dovezi.
Azi dimineata, cam obosita da' hotarata ma duc la ea. Stiu, ii zic, stiu unde ai uitat 2 zile. In jan. 2010. Se uita la mine tamp: chiar crezi ca-mi amintesc de 2010? Nu, dar iti amintesti de discutia pe care am avut-o atunci. Cand am negociat...
Ok, imi zice ea, adaug aici doua zile.

Ceee? Asa simplu? Crede ca mi le face cadou. Nu vreau cadoul ei! Nu vreau sa mi le faci cadou, ii zic. Sunt cele doua zile acumulate pe care nu cred ca le-ai bagat in sistem. Cum bagi de obicei acumulatele? Cu un mic flesh aici, da' nu e nici un flesh in dreptul tau in perioada aia. A, pai vezi, ai uitat fleshu'.

Ok, gata, il pun si scriu +2.
Merci! De rien, imi raspunde, apoi adauga: vezi ca ti-am trimis niste emailuri cu cazuri "speciale". Pai nu e clar ca sunt obosita gata? intreb razand si ma indepartez in timp ce ma gandesc ca jumatatea aia de zi ma impiedica sa fac o saptamana plina. Trebuie remediat acest amanunt imi spun, apoi realizez imediat cum ma cam pierd in detalii.
Si mai realizez ca e cam multa risipa de energie inutila. Daca mai adaug la asta ca nu-mi plac negocierile dar negociez mai mereu, e clar ca exista o problema. Undeva intre tastatura si scaun. :)

luni, 21 martie 2011

leapsa - flori, fete, filme...

O "stafeta" primita de la Sophie si transmisa mai departe, in eter... celor care vor sa o capteze. :)
eu nu ma pricep la filme si am zis ca 10 muzici de film nu voi fi in stare sa enumar, da' macar 2,3...
asadar in ordine dezordonata, muzici bune in filme bune:

1. Bruce Springsteen in Streets of Philadelphia.
2. Radiohead, in filmul Incendies.
3. Phil Collins in Tarzan, film la care un membru al familiei mele chiar a lucrat. :) Nu, nu l-a jucat pe Tarzan. :)
4. asta nu cred ca se pune, da' e tot muzica intr-un film... Eddie Murphy, ma rog, un fel de muzica...


Lista va continua, pe masura ce-mi amintesc si altele sau pe masura ce-mi vor fi sugerate de voi. :)
Va multumesc pentru atentie!

vineri, 18 martie 2011

cercuri


De ieri zapada plange si lacrimile-i sunt negre, incearca sa ne sperie cu inc-o zvarcolire, dar nu merge, nu-i mergeeee, am mai vazut noi ca ea.
Dati-va atunci cojoacele jos, puneti-va ghetulete-n cui si haideti la joaca, sa ne invartim, sa ne invartim, sa ne invartim impreuna!

miercuri, 16 martie 2011

tristeti ...

Citesc azi in dosarul unei cliente si nu ma pot opri din ras o juma' de ora: "Son conjoint est décédé en novembre dernier et tout va très bien".
Pentru nefrancofoni: "Sotul a decedat in noiembrie trecut si totul este foarte bine".

Morala - o buna asigurare de viata poate alina si cea mai neagra durere. Sau poate ca nu... :)

duminică, 13 martie 2011

rock, rock, rock


Azi am aranjat putin subsolul, adica mai mult P. caruia-i bateam de mult apropoul sa-si cam stranga sculele, cardurile electronice, PC-urile, osciloscoapele, spectrum analyzer-urile si alte aparate care stateau insirate peste tot si sa le puna in partea neamenajata a subsolului. Si azi le-a strans, ba chiar a asamblat etajere, totul e la locul lui.

Dar si-a adus in loc chitara, o parte din tobe(noroc ca a vandut mare parte) si o gramada de fire si prize. A conectat sistemul de sunet, mi-a explicat ceva cum ca daca ai 2 ampli-uri conectate, unul pentru fiecare canal, se aude bestial... da' cum urechea mea muzicala e cam surda iar aia care nu e surda e nemuzicala, n-am sesizat diferenta.
Da' am zis, vai, e absolut diferit si incredibil sunetul asta de-acuma. Lasa-l asa, sa nu-l strici. :)

Apoi ne-am asezat in fata boxelor, intr-un punct calculat cu mare precizie, sa ascultam muzica. Mi-a mai zis el cum ca pentru a avea nu-s ce calitate ar cam trebui sa cumpere alte chestii, eventual sa schimbe boxele cu unele profesionale... da' cum nu suntem profesionisti in domeniu niciunul, am zis ca poate ca ar fi bine sa mai asteptam. A ramas asa, ca-n gara, sper sa uite. :)

Pana si Mishcka, catelul muzical, a apreciat asta, asta, si bineinteles asta.

Sa aveti o saptamana rock and roll!

joi, 10 martie 2011

ingineresti...

Azi sunt romantica. Asa m-am trezit, apoi mi-am intretinut starea. M-am trezit si obosita gata. Probabil am visat mult. Partea proasta e ca nu-mi amintesc nimic, am avut doar sentimentul ca am visat frumos. Mi se pare nedrept sa visezi frumos si sa nu-ti amintesti. E ca si cum cineva iti fura visul. Ramai asa cu sentimentul ca l-ai avut si nu-l mai ai.
M-am uitat pe geam si ningea... ce mai conteaza 10 cm in plus, mi-am zis? Am iesit, incotosmanata cu geaca groasa de iarna si cizmele cele mai lungi din dotare si am "inotat" pana la autobuz. Pas assez vite. L-am pierdut. Las ca vine altul, mi-am zis.
Am ajuns intr-un tarziu la serviciu, intr-un... cam tarziu.
Desi am ajuns, am fost cam absenta toata ziua, la un moment dat am participat la un fel de sedinta la care nu prea stiu ce s-a discutat. La sfarsit un coleg m-a intrebat daca sunt ok. I-am zis ca am carente de fier azi, da' ca voi manca spanac asta seara si ca maine voi fi ok.
La pranz mi-am dat seama ca am uitat supa acasa. O pregatisem special aseara. Am luat doar painea. Paine prajita cu mere verzi. Mmmmm, delicios! In timp ce mancam mi-am terminat corespondenta. Asta a fost partea placuta a zilei, am savurat-o pe indelete...
La intoarcerea spre casa am pierdut autobuzul. Nimic nou. Am de asteptat doar o juma de ora. Intre timp au mai ramas 15... acu' intelegeti de ce va chiunui??? Pai numai eu?

V-am spus deja ca azi sunt romantica? :)

marți, 8 martie 2011

Ghiocei cu gatul lung...


In martie, ghioceii isi scot timid capsoarele de sub covorul moale de zapada... ma rog, aia care pot...
Poza in fata casei, azi dimineata.
Va doresc un 8 martie cum va place!

sâmbătă, 5 martie 2011

ardezie


Am prins gust de renovari... de fapt nu, nu de renovarea in sine ci de alegerea materialelor, a culorilor, a "accentelor" astfel incat rezultatul sa ma multumeasca. Cel mai tare imi place sa aleg gresia si faianta. Ma plimb ore intregi prin magazin cautand, pipaind cu mana si cu ochiul... Imi place piatra, ador culoarea nisipului, imi place cimentul brut. De fapt mi-ar placea sa torn ciment. Cum faceam cu tata. Faceam cofrajul, asta era munca migaloasa, apoi amestecam nisipul, piatra si cimentul. Miroase bine cimentul ud. Miroase a curat si-a viitor. Dupa ce-l turnam, il acopeream intotdeauna. Si-l umezeam, daca era cald, ca sa nu crape. Cimentul brut are o aspreala aparte, are profunzime.
O avea legatura si cu faptul ca nu-mi plac suprafetele netezi. Nici cele stralucitoare. Nu cred in perfectiune.
Ardezia, de exemplu. E imperfecta, dar e atat de frumoasa. Cu cat o privesti mai mult, cu atat ii descoperi profunzimea.
Marmura nu ma atrage. E mereu lustruita si imaculata. Lustrul insala. Viata nu e asa. Cred ca de-aia o facem cruci...

miercuri, 2 martie 2011

Happy martisor day!



Azi am primit cel mai original martisor pe care l-am primit vreodata: un snur de martisor. Da, da, ati inteles bine, am primit doar snurul. L-am primit de la unul din baietii care lucreaza la restaurantul/ cafe-ul unde mananc mai mereu la pranz, care e detinut de niste bulgari.
Snurul era frumos ambalat si avea si eticheta, scrisa in bulgareste. Pe eticheta scria - mi-a tradus el - "Happy martisor day!".
A fost atat de simpatic cand mi l-a dat si mi-a si zis ca ma astepta de ieri(ieri am venit cu mancare de acasa si am mancat in cafe-ul firmei). Colega cu care eram ma privea nedumerita si nu intelegea nimic, acum ii e clar de ce salatele mele sunt intotdeauna asa proaspete.
Ca s-o linistesc i-am spus ca e o practica in restaurantele noastre, un fel de marketing est-european. :)
Va intrebati daca l-am purtat? Sigur ca da! Nu mai primisem martisor de 5 ani sau mai bine...

marți, 1 martie 2011

Moi aussi, moi aussi!


Chiar daca zapada e inca prietena noastra buna aici la Montreal, umbla vestea dinspre Europa indeosebi, ca primavara a sosit. Sa aveti o primavara frumoasa, plina de soare si bucurii, oriunde v-ati afla!