sâmbătă, 28 aprilie 2012

mitocondrii ratacitoare

Daca ma intrebati care e cel mai ciudat cadou pe care l-am facut, pe langa roaba de la ziua lui P, e cadoul colectiv pentru ziua lui Lyse, o tona jumate de pietre de rau, tocmai bune de pus in gradina ei, ca tot isi dorea alei din pietris, printre flori. Si cum a insistat ca nu vrea nimic de cadou, ne-am gandit la ceva util. Asa ca baietii(P si cumnatu') au carat azi toata piatra, in timp ce le boscorodeau pe cele care-au avut ideea asta de cadou, he he.
Sa nu zica ei ca nu-i ajutam sa se mentita in forma!


Iar cadoul cel mai ciudat pe care l-am primit, in afara desfacatorului de conserve "magic", a fost "voiajul meu genetic", adica trusa de la "The genographic project" data in cadou mie si nepoatei Kathleen, de catre Michel(ne intrebase inainte daca o vrem). Am facut apoi o "sedinta" de amprentare ADN in gasca, tot la el si care s-a lasat cu chef. Cand aproape uitasem povestea, iata ca ne-au venit rezultatele. Ma amuz copios sa aflu cum se trezira stramosii mei intr-o dimineata de vara in Africa si cum se hotarara ei brusc sa urce spre nord-est, in Asia, traversand Orientul mijlociu, sa se porneasca apoi spre nordul Europei, cu o oprire pe la rusi, apoi sa se intoarca iar la rusi si s-o ia pe la sud, spre Italia. 


Ei vedeti, acum am dovada ca sunt italianca. Desi inainte de asta au incercat sa-mi sugereze ca "amprentele" mele pot apartine afro-americanilor.  Am ignorat partea asta. :) Asta ca tot citesc eu "Je suis un écrivain japonais" a lui Dany Laferrière, care ar putea foarte bine sa fie japonez sadea, asta daca n-ar fi negru... 

Voi ce cadouri ciudate ati daruit sau ati primit? O saptamana plina sa aveti!
 

4 comentarii :

  1. Ei bine, acum multi ani cind imi era cu neputinta sa cumpar cadouri am gasit ca pot sa ofer niste cutiute mici, foarte cochete, pline ochi cu hirtie taiata in fisii subtiri. Totul ambalat in hirtie galbuie de ziar parizian, cu funda din sfoara maronie... Inauntrul fiecarei cutii era o piatra (frantuzeasca, desigur) de care legasem o eticheta care ii atesta locul si data la care a fost culeasa... acum m-a cuprins deja nostalgia! :)

    RăspundețiȘtergere
  2. valeo - dar gasesc cadourile tale de un chic nebun, daca sint date persoanelor 'acelea care'.
    Marile spirite se intilnesc, totusi, eu am cules frunze de la Jardins de Luxembourg si de la Madeleine si le-am pus la presat, vor merge, intr-un packaging chic, in unele locuri, de Craciun.

    RăspundețiȘtergere
  3. Cora - nici primit, nici daruit ceva care sa se compare cu ale dumitale, madam.

    RăspundețiȘtergere
  4. Asa e cu spiritele... decat ca in cazul nostru persoana care s-a ocupat de cadou a cumparat niste ambalaje mai colorate(nu carcotesc ca n-am miscat un deget) si a pus cateva pietre inauntru - a se vedea poza.

    Cand sarbatorita a deschis pachetelul, a intrebat: ce sunt astea, bomboane? Ei ii plac dulciurile. Nuuuu! Pietre! Si mai ai acasa o tona(piatra a fost livrata in timp ce noi eram la masa)... :)

    RăspundețiȘtergere