duminică, 29 iulie 2012

"backstage" in fata

Cand cumperi bilete ieftine in ziua concertului(backstage) si nici nu esti vreun mare fan al grupului(decizi sa te duci ca sa mai schimbi rutina), nu te poti astepta la mare lucru... Ajungi in sala si constati ca "backstage-ul" tau e la cativa metri de "stage", ca nu ai nici o obstructie de vedere si ca scena se termina cu un cerc(pe unde se va plimba probabil solistul). Te consideri norocos.
Ai parte de o deschidere de concert de zile mari(am descoperit cu mare placere si va recomand trupa "Marina and the diamonds") si de un concert cum rar ai vazut. Sau deloc. Fara exagerare.

Concertul Coldplay de vineri seara a fost unul din cele mai bune concerte rock la care am fost si fara sa-i fi considerat vreodata "genii ale muzicii rock", ma inclin in fata lor, pentru daruirea cu care au concertat, inspiratia extraordinara a jocului de culori si lumini, pentru faptul ca au facut ceea ce nu am vazut sa faca alt grup - au disparut si reaparut cu instrumentele in carca la mama naibii, intr-un colt al salii, in mijlocul multimii, unde au si cantat.

Si ca tot a venit vorba de jocul de lumini, am primit la intrarea in sala cate doua bratari colorate(una pentru fiecare mana) si am fost rugati sa le punem pe perioada show-lui, ca facand parte din spectacol. Gagets, evident, insa efectul zecilor de luminite palpaind in intuneric a fost grandios. Le puteam lasa la iesire, sa fie reciclate.

Am fost de-a dreptul cucerita de energia baietilor astora. Si nu numai eu. Sala a fost in delir, pe tot parcursul concertului. Ca sa nu mai spun ca vazut in realitate Chris Martin e frumos tare. Nu stiu de unde are atata energie, dar in cele doua ore a dansat, sarit, alergat pe scena, cu o frenezie demna de dooj de ani.  Un artist adevarat. Daruirea nu se poate mima.


Mi-au placut mult si hainele lor. Sigur ca nu-l egaleaza  pe  Sting sau Richard Ashcroft, dar au gusturi.
Coldplay tocmai a mai castigat un admirator. Ce pacat ca la plecare am iesit pe usa din spate si-am uitat complet sa ma uit ce tricouri vindeau, am vazut apoi in metrou unele frumoaseeeee.

2 comentarii :

  1. Buna, Cora, bine te-am gasit pe blogul surorilor Marx! Am avut si eu blogul numit asa, coramica, dupa catelusa mea. Tu vad ca esti Cora plictisita. Intre timp, Cora mea, catelusa, s-a dus, asa ca am alt blog, ofloarealbastra...Oricum, imi place cum scrii. Numai bine!

    RăspundețiȘtergere
  2. merci, bine te-am gasit si eu, te mai astept! :)

    RăspundețiȘtergere