vineri, 1 februarie 2013

Din nou Sorescu

 Cum stăteam eu așa nehotărâtă si nu știam ce poezie sa pun î́ntai și-ntai pe blog(ca am gasit, asa cum spuneam, a carticica-ntreaga si toate sunt mai mult decat de actualitate), iaca mă lovi brusc inspirațiunea...

Niciun semn bun, Si de trei ori mai mare
Efortul de a face un biet pas.
Aceasta-i Valea Plangerii in care
Un singur calator a mai ramas?

Si te cuprinde -un fel de disperare.
Ai vrea sa strigi si vezi ca nu ai glas.
Vei fi, la randul tau, sperietoare
In locu-acestui blestemat popas.

Pe la rascruci, saluti albite cranii,
Ranjind absent, in peisaj de var,
Ca pata de culoare-un corb macar
Ai vrea, sub orizonturile stranii.

Incaleca pe spaima ta, voinice,
Da bice, cat mai poti scapa. Da bice!

                        Peisaj, de Marin Sorescu(din "Poezii alese de cenzura", ed Roza Vanturilor, Buc, 1991)

Cu drag, pentru Valeo si ai lui... si pentru voi toti, se-ntelege.  :)))

2 comentarii :

  1. Foarte inspirata aceasta poezie si foarte actuala (pentru unii dintre noi)... Multumim mult pentru dedicatie! :)

    RăspundețiȘtergere