marți, 2 aprilie 2013

Platon, dupa colt

Te complici, imi zice Aminata cu cateva saptamani in urma. O sa muncesti mult si la sfarsit proful o sa-ti gaseasca nod in papura. Am auzit ca e extrem de exigent. Eu nu ies din canon cu subiectul meu. Ma tin de subiecte simplu de tratat.

Doua saptamani mai tarziu, aceeasi discutie. Ti-a facut multe comentarii proful? o intreb.  Nu, zice ea. Mi-a scris o fraza pe "enuntul de intentie", l-a acceptat asa cum era, desi cred ca i s-a parut plictisitor subiectul. De fapt a zis doar sa restrang subiectul de cercetare, ca e prea vast. Rade cu pofta.
E simpatica Aminata, ne-am imprietenit la cursul trecut. Cica am impresionat-o ca a cerut un creion in clasa si eu i-am intins trei pixuri. Hi, hi, zic eu, nu pentru ca sunt generoasa, ci pentru ca nu stiam care scrie... :)) Apoi pentru "marea lucrare" am avut nevoie de bibliografie si cum in arta contemporana e greu sa gasesti referinte, m-am trezit ca vine la cursul viitor cu doua cataloage pe care le-a gasit la universitatea la care lucreaza. M-a impresionat maxim, mai ales ca a zis ca le pot pastra 2,3 saptamani.

Da, zic eu, ai avut dreptate, mie mi-a scris o juma de pagina de comentarii pe enunt. Mi-a scris ca e extrem de interesant subiectul, dar m-a trimis sa citesc niste referinte.  Nici nu stiu daca e de bine sau de rau. Am o mare varza in cap, mi-a lasat 3,4 piste fara sa-mi spuna clar ce vrea, nici daca e prea vast subiectul. De fapt ma lasa sa vada ce vreau eu, de parca eu as avea vreo idee... Tre' sa citesc chestiile alea, apoi cred ca-i trimit un email sa vad daca sunt pe drumul cel bun... Quelle horreur!!!
Pai vezi? Rade.
Ai dreptate, da' sa stii ca nu pot sa ma abtin, sunt defecta.
Inteleg, imi zice, ai alta motivatie. Mie mi-e cam lene semestrul asta si cam astept sa termin certificatul. Poate fac altul dupa, dar in altceva.
De ce nu faci unul in "poezologie"? intreb.
Hi hi, poate.
Aminata face certificatul de placere, nu are legatura cu meseria ei.
Ajungem la concluzia ca suntem curajoase sa luam cursul de arta contemporana intr-o sesiune condensata. Si nu, ii zic, eu nu sunt curajoasa sa iau cursul asta de sfarsit de anul 2. Sunt inconstienta. Si in plus s-o fac pe desteapta cu subiectul meu super savant. :)

Nu puteam sa tratez si eu ca tot omul normal un subiect simplu, gen: "Instalatia ca opera de arta in expozitia X"? Apoi sa ma duc sa caut referinte despre instalatie si sa le adaptez?

Nuuu, continui in minte, mi-a trebuit sa fac paralele intre "Timpul ca spatiu/ a patra dimensiune in suprematismul malevician si timpul "vietuit" tradus prin prisma elementelor instalative din expozitia X". Cu referinte la Ouspensky si la spatiul "néo-platonicien". Si nu pentru ca as sti ceva despre toate astea sau pentru ca n-as putea sa traiesc fara sa stiu...
Am insa senzatia ca o sa cunosc subectu' foarte bine. O sa va povestesc si voua p'orma, daca supravietuiesc. Maine am asa: biblioteca, galerie, un vernisaj intre 5 si 6, iar de la 6 la 9 cursul de arta contemporana, cel mai "adevarat" de pana acum, nu credeam s-o spun vreodata. :)


7 comentarii :

  1. timpul ca a patra dimensiune instalativ ezoterica a spatiului e ceasul atomic domle!:)

    ce viata agitata ai! sint invidios.

    RăspundețiȘtergere
  2. Da da, ceasul atomic al cosmicului etern infinit. :)) E timpul fara trecut, prezent sau viitor si un fel de deschidere spre o "treapta" superioara a constintei... of, of.

    Ouspensky asta cica a fost matematician. Cand s-a plictisit de matematica a inceput sa caute "a patra dimensiune", a ajuns la filosofie si de acolo la arte.
    Trebuie sa scrii o carte, dom' profesor, sa cauti si tu o chestie abstracta, ceva, sa intri in istorie, ce naiba? :))

    Ocupata rau sunt doar miercurea. Bine ca la galerie e liniste. Sau e rau. :))

    RăspundețiȘtergere
  3. Din toamnă mă tot apăsă gândul să mă înscriu la un doctorat, iar când citesc unele texte la tine unde povestești de cursuri mă apucă rău de tot dorul de școli, de cursuri, de satisfacții din alea pentru care ai băut și algocalmin fiolă. :) Glumesc.
    Dar chiar mi-e dor de școală.

    RăspundețiȘtergere
  4. Inscrie-te atunci, e frumos la scoala.

    RăspundețiȘtergere
  5. Yupppiiii, proful mi-a dat unda verde pentru lucrare. Pe cai si la luptaaaaa!!! :))

    RăspundețiȘtergere
  6. "Timpul ca spatiu"... pe cuvint ca m-ai facut tare curios cum se vizualizeaza asta. Auzisem ceva legat de spatiul curbat care genereaza gravitatie si de aici dilatarile de timp-spatiu. Probabil timpul e si el o substanta si se termina la un moment dat... :(

    RăspundețiȘtergere
  7. Pai in teorie timpul poate fi oricum, noi uamenii am hotarat ca e liniar si-am inceput sa-l masuram si sa-l bagam in ecuatii de miscare, etc. Deci noi il vizualizam cum am fost obisnuiti sa o facem, ca doar asa am fost "instruiti". Cum zicea domn' profesor Lektoru' de mais sus(el vorbea de cifra 5), ce, a vazut cineva cifra 5/timpul?

    Se pare ca la inceput de secol era f. la moda printre filozofi, artisti sau matematicieni "plictisiti" sa conteste mecanica newtoniana(acum este si mai la moda hi hi). Cel mai simplu era "sa se ia de timp".

    Pe cinstite, teoria lui Malevitch e o "inspirare artistico-folosofico-geometrica" din Ouspensky, carele el nu stiu cat de serios e, ca nu am citit decat fragmente dintr-o scriere. Citeste "Tertium organum" de Ouspensky, pare interesant, o sa o fac si eu dupa terminarea scolii. Nu vreau sa dezvolt mai mult subiectul aici, daca e vreun Victoras cu plagiatura dupe colt si-mi fura ideea?? :)))

    RăspundețiȘtergere