miercuri, 28 august 2013

Falci

Caldura mare, mon cher. Desi pana si cu caldura mare te poti obisnui. Ieri dupa amiaza erau 26C si-am considerat ca e suficient de racoare incat sa mergem la plaja. Mai ales ca era si putin nor. Numai bine de facut baie in mare.
Pana sa ajungem noi, c-un ocolis de doua ore la muzeu, a inceput sa ploua, asa ca am hotarat sa mergem cu masina spre nord, de-a lungul coastei, sa vedem cam cum arata plajele/orasele alea.

Am trecut de Pompano Beach, iar cum undeva dupa Boca Raton iesise deja o jumatate de soare si plaja se arata primitoare si goala, ne-am oprit. Cred ca au fost cele mai calme doua ore de plaja din ultimii ani, pana cand...

Mai nimeni in jur, un cuplu de rusi cu vreo doi copii alaturi, alt cuplu cu alti copii, plus cativa imprastiati. Apa, calda. M-am balacit putin, apoi am stat pe mal si-am citit. Tocmai imi povestea P. ce interesant ar fi sa mergi mai in larg si sa faci scufundari, cand auzim voci si-i vad pe cei cativa imprastiati privind in larg.
Acolo, acolo!
Ne uitam si noi, fireste.
Da, erau doua coame inconfundabile. Doua triunghiuri care se miscau in tandem,  unul disparea, celalalt aparea. Erau destul de aproape, extrem de aproape as zice, tanand cont ca la distante ceva mai mari, la Miami Beach se faceau sporturi nautice. Ba chiar si noi am facut catamaran pe mare si-am ajuns mai departe in larg. Pareau ca patruleaza. Oare stiau ca nu-i atat de multa lume si ca salvamarul tocmai isi terminase serviciul cu 15 min inainte?

Parintii tipau isteric la copii sa iasa din apa, aia micii nu se miscau ci doar intrebau de ce. Cuvantul magic i-a pus pe toti pe fuga. Am incercat sa fac poze cu telefonul, insa nu sunt f. vizibile. Nici nu e nevoie, n-o sa uit ce-am simtit. 

So, creca eu nu ma apuc de scufundari. In nici un caz in Florida. Si am vaga senzatie ca P se va scufunda foarte aproape de mal. Nu de-aia dar pana si la 7,8 metri poti sa vezi bancuri de pesti.

Ca senzatiie tari sa nu se sfarseasca bruscx, azi pe autostrada tot aparea un mesaj, Honda Accord bleu, anul1980 cu numaru xxx e in urmarire. Daca o vedeti, sunati la numarul de telefon xxx. Cativa zeci de km mai departe, poate chiar 100, intr-o zona unde autostrada era inalta, la capatul bretelei care tocmai iesea din autostrada, in curba si aproape de o cladire industriala, se vedea o masina oprita cu usa deschisa. Bleu inchis.
In spate, la o distanta apreciabila, 3 masini de politie. Intre cele doua siruri de masini, trei politisti inaintau cu mersul piticului unul in spatele altuia, toti trei in spatele unei alte persoane( m-am gandit apoi ca n-are sens sa fie in spatele cuiva, ca doar nu era scut uman, poate am vazut eu prost), cu pistoalele indreptate spre masina.
Armele le-am vazut clar, de fapt de-aia n-am mai vazut restul, ca mi-a inghetat privirea pe pistoale. Apoi le-am pierdut, din cauza vitezei. N-am sa stiu niciodata ce-a urmat si chiar e mai bine asa.

Deci, cum spuneam, caldura mare, mon cher!

vineri, 23 august 2013

carambolaj cu praf de stele...

Vecinul din fata ne intreba de dimineata daca ne place "star apple". P a zis ca da, eu eram ocupata s-o tund pe Mishka, careia-i crescuse parul in dezordine si ma intrebam ce-or fi alea si daca nu cumva a zis "stuff apple" si-am inteles eu prost.
Nu, star apple a zis si l-a chemat pe P sa-i arate nu'sh ce masina de aer conditionat in spatele casei si i-a dat 4,5 fructe.
Stai sa ma uit pe net cum se mananca, zic, in timp ce spalam stelele de praf si le miroseam, caci desi vazusem in magazin, nu cumparasem niciodata si habar nu aveam ce se consuma si ce nu de la ele.
Aveam sa aflu ca fructul cu pricina nu e steaua-mar care e un fruct rosu ce seamana cu pruna pe exterior, ci "starfruit", denumit si "carambola/karambal", "jimbilin", "kaparakshi hannu" sau "five fingers".
Stiti ca nu e rau la gust ci chiar foarte bun? Aduce putin cu para, are insa un parfum aparte,  ceva apropiat cu kiwi, e foarte foarte zemos si nu e atat de dulce. Eu l-am mancat cald, ca era direct din pom, dar presupun ca e si mai bun rece. Cred ca iese si un suc foarte bun din el sau macar o baza de smoothie, ca tot vreau sa incerc retete, c-am baut eu unele bune, bune la Montreal care costau nu mai putin de 6$ paharul, ceea ce mi se pare destul de scump.  Plus ca daca il fac acasa pot sa pun si alcool(gin sau tequila de exemplu) si sa-l transform in bauturi exotice nemaivazute si nemaigustate, hihihi. Preferatul meu e unul verde cu spanac si cu mango sau kiwi ca baza, dar sigur mai are si alte fructe, va povestesc eu care cand ajung la Montreal, c-am scris reteta si chiar vreau sa-l fac.

Si ca sa ma intorc la stelele mele, se pare ca sunt bogate in antioxidanti si in vitamina C(am vazut si niste contraindicatii pentru cei cu probleme de rinichi, trebuie aprofundat).
Ce bine ca le-am descoperit, inca un fruct de cumparat de la Whole Foods. Daca-l vad pe vecinu' ii spun c-au fost "fuarte" bune fructele,  poate se prinde unde bat... P mi-a zis ca pomul e gigantic. :)

Si ca sa nu ziceti ca am pus titlul pompos pentru un asa plictisitor post, va daruiesc aceasta melodie. Nu-i asa ca merge cu o Margarita? :)

joi, 22 august 2013

Post scris ieri

Barnes&Noble e libraria aia aflata la 5 minute de noi unde ma duc eu aproape zilnic cand are P treaba sau se duce la cumparaturi la magazinele lui de baieti si unde stau cu orele, beau cafea in timp ce rasfoiesc/citesc reviste(acasa nu fac cafea, beau doar ceai) si de unde ies dupa cateva ore, incarcata de reviste, pixuri, cani, carioci, creioane pastel, hartie de desen fara acid(daca cumva am chef de desenat si nu am ce trebuie?) si bineinteles carti.
Tot Barnes&Noble e locul unde merg seara cu P cand e prea cald sa facem altceva sau inainte de vreo plimbare, mai ales ca ei inchid intotdeauna la 22h.
Ieri am stat vreo 4 ore, am schimbat aerul conditionat acasa si era al naibii de cald.
Azi am mai stat vreo cateva si-am terminat de citit/rasfoit toate revistele de arta si arhitectura, am citit sute de cotoare/autori, am rasfoit cateva zeci si-am cumparat cateva. Am realizat cu ocazia aceasta cat sunt de ieftine cartile in US comparativ cu Canada. Unele sunt la fel de ieftine ca varianta Kindle. In Canada le umfla pretul astora tiparite in US, desi au deja pret in dolari canadieni, dar lipesc baietii noul pret pe deasupa, ce credeti?
Ca sa nu mai spun ca cele in franceza(nu numai cele traduse) sunt o data si jumatate, daca nu de doua ori mai scumpe, dar asta e alta mancare de peste.

Am facut cateva poze cu "titlurile verii". Mi-am luat "A long way gone - memoirs of a boy soldier" de Ishmael Beah care e la prima lui carte(sper ca nu si la ultima), pe care v-o recomand, mai ales daca ati terminat concediul. Zic daca, pentru ca nu e o carte de citit in vacanta, in nici-un caz la plaja.
E cea mai puternica scriere pe care am citit-o in ultimii ani. Si eu care ma emotionasem si socasem toata la citirea "Tarii branzei" a prietenei mele Felicia. Nu ca emotia n-a ramas, e un roman care merita citit, mie mi-a placut mult de tot, insa comparandu-l cu "A long way gone" mi se pare poveste "de adormit mitzura", din punct de vedere al impactului avut asupra mea.
Carele eu imi ziceam sa citesc in vacanta ceva de mare, de soare si mi-am luat printre altele Alice Munro.
Revenind la Beah, are un stil curgator si simplu. Aseara, in timp ce-l citeam, faceam cate o pauza de luat aer sau sters umezeala din coltul ochiului. Nu, nu exagerez si nici nu sunt atat de sensibila pe cat pare.
Voi ce ati citit interesant in ultima vreme si care v-a lasat o impresie puternica?




duminică, 18 august 2013

gustoase rau...

Va amintiti de povestea mea de-acum cateva zile cu fructele de mango? Ce credeti c-am facut? Am privit copacul din fundul curtii vecinilor in care se zareau pete de rosu si-am adoptat aceeasi strategie pe care am adoptat-o toata viata, in actiunile cele mai importante, inclusiv in amor.  Deci ce-am facut? Nimic! :))
Si, ca de obicei, tactica a functionat "à merveille" cum zice francezu'. hihihi

Azi Ieri de dimineata, cu cana de ceai in mana am iesit sa iau temperatura, sperand c-a scazut macar atat cat sa putem merge la plaja. Mda, nici eu nu credeam vreodata ca se poate sa fie prea cald pentru mers la plaja.
Si da, temperatura parea acceptabila. Am tras apoi un ochi la deal si
unul la vale, vorba bunicii si ce sa vezi? Ladita Scaunelul din fata casei vecinilor era la locul lui, plin, plin de mango, ba mai erau si-n iarba si intr-o plasa de hartie langa. Sa fi fost asa, vreo 25, care mai de care mai rumene si mai frumoase.

Alaturi, dupa cum vedeti in poza, cana de plastic(trebuiau sa puna altceva, nu cana asta urata, dar in fine...) in care sa pui banutii. Pretul era acelasi: 50c unul sau 1$ doua. Mi le-am ales pe cele mai frumoase doua, iar aseara, pe drumul dinspre plaja am gasit in masina banuti de 5c si cu dolarul asa maruntit am mai luat doua din ultimele trei. Deci pe la ora 6 mai era unul.

Ce succes au avut, nici nu ma mir, la cat sunt de gustoase. Cele mai bune pe care le-am mancat, da. Hahahah, lui P nu-i plac, deci le voi manca singura. Cate 1/zi, ca sunt foarte mari si destul de dulci.
Si mai am o hartie de 5$ care asteapta sa fie schimbata...
Ce pacat ca nu va pot da sa gustati...
Voi ce-ati mai mancat/baut bun? Hihihi, eu am beut o cafea, dupa cateva luni in care nu...

joi, 15 august 2013

Culori

Uite de-asta imi place mie Miami, ca poti sa hoinaresti ore bune prin locuri aparent uitate de lume si ai parte de ce vedeti in poze, pe kilometri intregi.
Bine ca imaginile astea sunt oarecum alese si au fost luate din cartierul galeriilor de arta, dar nu le gasesti numai acolo. Cartierul asta care nu stiu cum se cheama e, ca mai toate cartierele unde se aciuiesc galeriile de arta adevarate, un cartier relativ sarac si oarecum industrial. Si care atrage turisti, artisti, iubitori de arta, magazine de design, café-uri chic, etc.
Pana cand - ca orice cartier de acest gen - incepe sa se dezvolte si cand se dezvolta suficient si chiriile/ preturile la imobiliare sunt mari, oamenii incep sa plece si o iau de la capat, in alt loc.


Cel de la Miami e departe de a se dezvolta in forta, mai ales ca e extrem de intins. Cladirile sunt simple, patrate, lofturi imense stilul industrial. Pe exterior sunt pictate in culori vii, iar in interior adapostesc adevarate comori de arta, majoritatea.


Ultima data cand am fost acolo am strabatut strazile in lung si-n lat si unii locuitori pareau bizari rau, daca depaseai o anumita arie. Unii pareau sa traiasca intr-un fel de comunitate, cumva pe trotuar, printre industrii, nu mi-a fost clar...
Azi, intrand in vorba cu unul dintre galeristi, acesta ne-a sugerat sa nu depasim trei strazi mai departe de galaria lui si a spus-o cu seriozitate. Normal ca am mers pana acolo unde a zis el si am vazut un garaj ciudatel si cativa care abia-si tarseau picioarele, din cauza caldurii aprige. Nimic extrem. Dar parca poti sa stii? Merita explorat, data viitoare.






Deci asta am facut azi, ne-am prelins pe trotuare de cald, ba am mai facut si poze. Si ne-am mai racorit in cate-o galerie. Apoi am mers in "Design district", la magazine. Vuitoanele, Chanelele si Hermesurile pareau incremenite in timp. Nimic nou.
La voi cum mai e vremea?

miercuri, 14 august 2013

doua mango si jumatate

Unii din vecinii nostri din Florida aflati la doua case mai incolo aveau aseara in fata casei o ladita pe care erau asezate 7,8 mango gigantice, o hartie pe care scria 2 mango/1$ si o cutiuta din metal unde sa pui banii. Si un imens copac in spatele casei care trebuie ca era copacul cu pricina.
Cum noi ne intorceam de la plimbare (si oarecum de la cumparaturi) pe jos, m-am cautat peste tot de maruntis, inclusiv in buzunarele si portmoneul lui P si n-am gasit. P era oricum singurul care schimbase dolari US, probabilitatea ca eu sa am in portmoneu era deci "quasinula", dar am cautat ca parca poti sa stii?
Am venit acasa si-am iesit putin mai tarziu, pe la 10 seara adica, sa plimbam catelul. Ce credeti? Fructele de mango erau tot acolo si parca erau si mai rumene si mai mari. Si eu tot fara bani.

Azi am gasit in masina cinci monezi monede de 25 de centi si cu banutii in buzunar, m-am pus pe asteptat seara. Care seara a si venit la un moment dat, probabil si vecinii de la serviciu, au dat drumul la jicloare sa ude ca si noi, apoi le-au inchis(presupunand ca nu se pornesc/opresc singure).
Apoi am scos tomberoanele ca maine e zi de gunoaie. Trei feluri de gunoaie avem. Chiar ca si uitasem care gunoi in care tomberon si l-am pus pe-ala oarecare in tomberonul de "yard garbage" de a trebuit sa-l si mut.
Da' n-a fost nimica, mi-am tot facut de lucru in curte si eram cu ochiul pe ladita vecinilor, ladita care trebuia sa apara din clipa in clipa...

Am iesit apoi de vreo zece ori sa ma uit si degeaba, am plimbat catelul si acum cand scriu e deja zece seara si ladita n-a aparut. Mai am si eu un mango in frigider, ca am mancat unul ieri si-a fost extrem de gustos, dar sunt convinsa ca fructele de pe ladita din fata casei vecinilor au fost cele mai gustoase fructe pe care nu le-am mancat niciodata. O sa-mi amintesc multa vreme de ele... :)

miercuri, 7 august 2013

Youppppiiii !!!!

O sa apar la reviste, hihihi, in cele mai importante doua reviste de arta din Montreal!!!! La tuamnaaaa!!!!
Nu eu, se-ntelege, ci galeria, desi cica vor poza si cu mine, da' nu cred ca am timp pana plec, asa ca o sa devin celebra data viitoare...

Sa bem, deci!!!