duminică, 25 mai 2014

mimi(loi)

De aseara avem un nou animal la zoo, daca o/il pot numi asa pe Mimi cu care ne-am intors aseara de la plimbare. Cum ne plimbam noi cu Félix in cartier, de fapt ne intorceam de la plimbarea de aproape o ora ca-n fiecare seara(asta e un beneficiu pe care-l aveti gratis daca va luati catel si pe cuvant ca merita), am auzit zgomote sub un cedru(iarasi cedru, da) si ne-am oprit. Rebegit, cu gherutele stranse si cu ciocul plin de pamant tremura o chestie mica, mica si cheala care cu ultimele puteri a inceput sa planga cand ne-a vazut/auzit apropiindu-ne.

Offf, am zis, nuuuu, caci m-am gandit in prima secunda ca-i e sortit sa moara acolo. Cred ca P e singura persoana pe care-o cunosc care-n momente importante(si nu numai) pune exact intrebarile care trebuie,  exact atatea cate are nevoie ca sa evalueze clar si rapid situatia, niciuna in plus sau in minus si folosind doar atatea cuvinte cat sunt necesare. Ma intreaba, eu fiind considerata experta in materie de pasari si animale(loool):
-Pasarea mama nu-l poate ajuta, nu?
-Nu!
-Daca nu-l luam, moare?
-Da!
-Are sanse sa supravietuiasca daca il luam?
-Da!
In secunda urmatoare il avea in pumn si ala tacuse deja, ocupat fiind sa ceara de mancare, cu gura pana la urechi. P era in extaz sa l-a facut sa taca. :)
A mancat paine muiata(cu multe seminte) si banana pasata, apoi unt de migdale cu paine muiata, a facut primul caca la mine-n san si inca trei pana sa se culce, apoi a dormit bustean langa patul nostru, pana dimineata.

Azi la trezire am lasat naibii toate treburile si-am plecat sa luam mancare de pui de pasari, cu poza-n telefon, P a zis sa nu-l luam cu noi in masina, sa nu-l stresam inutil.
Specialistii ne-au spus c-ar fi mierla si ar avea 1, 2 saptamani max si ne-au dat pudra de oua cu vitamine si mancare moale de pisici, ca tot aveam eu fixul cu mancatul proteinelor, care dealtfel mi-a fost confirmat: mierla mananca in primul rand viermi si eu nu ma apuc sa tai rame... oarch.

Apoi am plecat la serviciu si Mimi a ramas cu P care s-a achitat onorabil de sarcina de tatic, doar ca la intoarcere mi-a zis ca-i e frica sa se mai uite la ala micu ce face, ca de cate ori il vede, ii cere de mancare si-a facut caca de 5,6 ori. :)))

Saptamana viitoare il iau la vernisaj, sper sa-i placa noua artista. Poate ne face si-un cantec sau pentru asta mai trebuie sa astept. :))))

PS- Asta seara am fost in vizita la maica-sa, n-am vazut cuibul, in schimb am vazut-o pe ea(cred ca e mierla neagra dupa aspect) si-am asigurat-o ca asta micu e bine si ca-l voi aduce la lectiile de zbor.




miercuri, 21 mai 2014

one man's trash is another man's treasure...

Pe 17 mai s-a manifestat in multe orase din Europa in semn de solidaritate cu iubitorii de animale din romania sau de aiurea care incearca sa salveze de la moarte cat mai multe suflete. Acesti catei sfarsesc mizerabil in adaposturi, de cele mai multe ori fiind omorati prin metode greu de imaginat de mintea unui om normal.
Nu credeam ca exista oameni care pot face asa ceva unor animale, nu credeam ca acestia sa faca parte dintre cei intre care am avut nesansa sa ma nasc, ba mai mult decat atat, sa fie nimeni altii decat autoritatile legitimate sa reprezinte acest popor.

S-a manifestat asadar in multe orase europene, am multe poze care-mi dau macar speranta ca umanitatea nu se stinge, chiar daca poporul acesta apune usor. Dintre toate pun aici cateva: de la Geneva,  de la Helsinki, de la Paris, din orase din Germania sau din Olanda.
Cea de la Helsinki in care politista leaga balonul la masina politiei e impresionanta. Normalitatea impresioneaza, privita fiind in raport cu o societate grav bolnava.
Ar trebui sa ne dea de gandit si sa ne dam seama cam pe unde suntem pe scara evolutiei umane... ca natie.

Am scris postul in speranta ca poate ne punem intrebari, dar oricum cei care si le pun in general, o vor face si acum. Ceilalti, n-au s-o faca niciodata, eu au deja raspunsuri chiar si la intrebarile nerostite.
Raspunsuri folosind aceleasi cuvinte gaunoase, cuvinte serbede, cuvinte lipsite de continut, cuvinte repetate la refuz de-o gura fara urechi.

Cuvinte ieftine pe-o taraba ingusta...











miercuri, 7 mai 2014

curcubee

Ii povesteam Monicai intr-un comentariu la postul cu plante cum sta treaba cu lamaiul. Istoria lamaiului pe scurt este urmatoarea: Una bucata lamai se afla initial in curtea vecinei, dimpreuna cu gardul viu caci gardul propriu-zis era in curtea noastra si acesta din urma era si stramb, pe langa ca era urat.

Vorbit cu vecina sa dam gardul jos, caci e inutil si urat, plus ca nu puteam sa curatim buruienile care-l invadasera. Rezulta deci una bucata lamai pe hotar, desi dupa masuratoare reiese ca e la noi in curte.
Buuuuun.
Vecina nu serveste lamai din lamai, sper pentru ea sa nu cumpere, eu as servi da' mi-e cam jena. Iau asa cate una pe inserat si ma uit cu jind la unele de pe varf ce sunt portocalii de coapte ce sunt. Zilele trecute imi spusese c-a altoit lamaiul cu portocal, deci e posibil ca acelea portocalii sa fie portocale... Offf.
Vecina ma anunta ca pleaca luni la ea in Massachusettes(vine in Florida doar iarna) si ma bucur, dar ma trezesc luni si constat ca NU. Ma trezesc marti si iar NU, ca sa nu va mai spun ca azi e miercuri si NU din nou. Ea pleaca de obicei de cald ca nu are AC si de duminica s-a racorit noaptea, deci aceasta ar putea sa fie cauza...


Intre timp, in pauzele de privit cum cresc copacii, am mai cumparat plante: cactusi micuti si plante suculente, plus doua vite de vie, sa ascundem niste gauri in gard spre vecina cealalta.
P pleaca sa cumpere niste fiare de la magazin si se intoarce cu inca 2 bananieri, un  avocado si un alt pom fructifer ciudat(lychee) pe care-l confundase cu un mango, caci uitase ca mango aveam. Inca nu sunt toti plantati, asteptam sa ne mai treaca bataturile. Aaaa, si a mai vazut el un mandarin care desi nu are mai mult de 1.5m, e deja plin de fructe pe care planuieste sa-l cumpere azi.

Preconizez ca in curand nenea care taie ce-a mai ramas din gazon o sa ne refuze,  caci operatiunea a devenit o adevarata provocare.
Si tot stand in gradina printre plante, am descoperit cum se fac curcubeele.

Acuma nu va suparati pe mine ca repet din nou si iarasi acest post plictisitor, dar viata mea e asa. :))

ps- poza e de acum o saptamana, intre timp coltul din spate al gradinii e transformat.