duminică, 3 iulie 2016

ANDRII POPA CEL VOINIC

Maine ma duc la o actiune a carei initiatoare sunt impreuna cu o alta tanti de la noi din urbe si care are ca scop salvarea/oficializarea unui parc canin din orasel. Eu nu prea ma duc cu Félix in acel parc, de fapt am fost doar de vreo doua ori, din simplul motiv ca lui Félix nu-i place sa se joace cu alti caini, adica ii place compania celor mai multi dintre ei, dar pe cei care nu-i plac trebuie sa-i ocolim, pentru ca le spune verde-n fata ce crede despre ei. Seamana cu ma-sa, se pare, pana si P e de acord. :)))

Insa nu conteaza ca ma duc sau nu, conteaza ca as putea sa ma duc maine sau peste 5 ani si ca mi se pare absurd sa le iei oamenilor un parc pe care-l folosesc de 40 de ani ca si parc canin, chiar daca vocatia-i n-a fost niciodata oficializata. Uite ca e timpul s-o oficializam acum, am declarat cativa inimosi, atunci cand primaria a propus un proiect de reamenajare a imensului spatiu verde din zona respectiva, care cuprinde pe langa o baza sportiva proaspat renovata cu terenuri de fotbal, tenis, piscina interioara si acest parc canin, niste terenuri de "pétanque" / "boulingrin" (hi, hi), gradina comunitara, un parc pentru oameni si un teren mare de golf.

In baza aia sportiva tocmai s-au bagat cateva milioane din buzunarul nostru al tuturor si culmea tupeului au decis sa inchida taman parcul canin pe motiv ca "cainii latra" (de-aia nu putea caravana sa treaca) si ca o amenajare ar costa prea mult (asta zic unii vecini carcotasi neiubitori de caini).
Le-am explicat pe grupul de discutie de ce nu au dreptate, casele cele mai apropiate sunt la cateva sute de metri si o reamenajare ar presupune doar un gard, cel existent e cam cazut si exista deja apa trasa, ba exista si piscine din plastic pe care oamenii le aduc vara pentru scaldatoarea cainilor. Mai mult decat atat, oamenii au adus scaune si mese si au plantat arbori de-a lungul anilor, unii dintre acestia in memoria cainilor lor morti. Acest loc e o oaza de buna dispozitie, un loc de intalnire nu numai pentru caini dar si pentru oameni, sunt pensionari care nu mai au catei dar vin acolo sa (re)intalneasca cunoscuti, oameni sau caini.

Asa am decis cativa sa ne batem cu primaria pana la ultima suflare, ca doar ma stiti contestatara. Drept urmare am fost la o intalnire cu consilierii de la primarie care erau acolo sa discute diverse, aici sunt destul de transparente lucrurile, doar ca ii lasa sa voteze initial pe toti neavenitii care n-ar trebui sa aiba acest drept. Cu ce drept imi voteaza mie parcul unul care se ocupa de jucat fotbal? Ce eu ii votez terenul lui de fotbal sau sala lui de sport de milioane? Cum de are tupeu ca dupa ce i s-a renovat sa vrea sa-mi inchida mie parcul pe motiv ca e scumpa amenajarea?


Asa am aflat ca toata povestea a inceput de la un "gura multa" de avocat care locuieste relativ aproape de parc si care ar vrea ca in spatele curtii lui sa-si "traga" un spatiu verde privat dar public (platit de fraieri ca mine si folosit de "jmecheri" ca el, adica) de cateva sute de metri, drept care se opune oricarui proiect propus, iar "fraierii" inghit galusca. Lasa coane ca-tz demonstrez eu ca strigatura s-a inventat in alta parte decat la tine-n batatura, afla ca la unii face parte din folclor.

La intalnirea cu consilierii m-am prezentat politicos si i-am intrebat direct, pe fiecare in parte care e parerea lor despre parc si cum voteaza (vor vota la sfarsit si ei si primarul, votul fiecaruia contand pentru 1). Cam toti cu care am vorbit mi s-au parut a fi pro parc (pareau oameni normali la cap), doar unul mi-a facut impresia ca va vota impotriva, mi-a explicat ceva cu "nevasta-mea se teme de caini", altceva mai inteligent n-a gasit sa-mi spuna. Am realizat la sfarsit ca asta e chiar consilierul meu (din zona mea), e bine sa stiu sa-l tai de pe lista la alegerile viitoare, ce drac' sa caute acolo unul care nu poa' sa explice logic de ce voteaza pro sau contra unui proiect?

Asadar am facut o petitie care are deja vreo 300 de semnaturi, maine ne ducem in centrul orasului cu cateii sa impartim hartii si sa stam de vorba cu oamenii pentru a strange si mai multe. Am decis sa purtam si noi si cainii pancarte/insemne cu salvati parcul. Suntem cativa deocamdata.

Mda, maine imi pictez fata si ies la lupta, abia astept sa sar la gatul vreunuia care-mi spune ca un gard de sarma e o investitie scumpa, pe cand sala de sport unde-si taraste fi'su picioarele doar pentru ca-l impinge tac'su de la spate, plus piscina si nu mai stiu ce altceva care au costat 4 milioane sunt chestiuni normale. Daca ma vedeti maine seara cu rosu pe fata, sa stiti ca nu e de la pictura, ci de la sensul direct al versurilor "si-are-un murg de patru ani, care musca din dusmani, care musca din dujmani!"
Sau poate o sa fac cum mi-a sugerat France (hihihi, incearca biata de ea), sa nu fiu caustica? Dar acida pot sa fiu? Clorhidrica?

PS- cand l-am cunoscut pe primar (care mi s-a parut chiar simpatic, deh, inginer, pragmatic), mi-a zis ca daca am vreo sugestie de proiect sa o scriu nu stiu unde. Lasa domne maculatura, zic, eu iti spun aici intre 6 ochi: proiectul meu si-al multora se numeste parcul canin ala de nu prea vreti sa-l faceti si care costa a suta parte din toate proiectele astea de le-ati pus frumos pe monitoare ca sa ne ia ochii. A ras.
Pai da, am zis, daca tinem cont ca orasul nostru a fost pionier in ceea ce priveste parcurile de caini din zona acum zeci de ani si ca azi le inchidem, inseamna sa acceptam ca nu mai suntem ce-am fost. Si poate ca nici nu mai suntem ce-am fost, domnule, si atunci asta meritam ca oras! (zise ea venita din fundul romaniei sa-i dea peste nas unui canadian). Da' uneori chiar de unul venit din fundul gradinii si care spune ceea ce altii n-au curaj e nevoie.

 I met my love by the gas works wall 
 Dreamed a dream by the old canal
 Kissed a girl by the factory wall
 Dirty old town, Dirty old town...

8 comentarii :

  1. Pastrind proportiile, facultatea mea a aprobat construirea unei cladiri gen innovation hub de 30 milioane de euro si acum taie de zor tot ce "nu este strict necesar". Una dintre chestiile "minore" gasite de agarici e abonamentul la revistele de matematica de dinainte de 1950. Ca vorba ceea, cine mai are nevoie de vechituri cind poti cumpara un termopan in loc?

    In orice caz, bafta la caft:)

    RăspundețiȘtergere
  2. Exact acelasi lucru. Vezi ca urmeaza hartia higienica. :))) Sa-ti iei mai repede cetatenia aia, ca sa poti sa le spui ce gandesti de pe aceeasi pozitie.

    Astia ai mei nu-si exprima frustrarea in public, daca vorbesti cu ei pe rand sunt nemultumiti, dar cred ca e o chestiune de cultura sa nu spui ce gandesti (adica sa te dai luceafar "nemuritor si rece").

    Ce ma enerveaza cel mai tare e ca singurii care sunt vii in orasul asta (cei care se plimba pe picioarele lor) sunt aia cu caini (in general oamenii isi iau caini si pentru ca vor sa se plimbe si asta e un bun mijloc), aia de ies cu bicicleta si cativa cu copii mici (pana cresc aia si se inchid la ei in camera). Restul traiesc in casoaiele lor si se deplaseaza cu masinile lor de mic-burghezi.

    Da, va curge sange! Pana una alta imi fac hartii sa mi le lipesc pe spate. Imi vine sa fac una pe care sa scriu "fk you all", da' sunt si multi oameni cumsecade... :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Poti incerca varianta asta:

    fachiål

    :)

    RăspundețiȘtergere
  4. ohhh, ce tristete, n-am avut ocazia sa ma cert cu nimeni decat cu niste babe, rai am ajuns. :))))

    Toata lumea se oprea sa ne intrebe ce vrem, ii injura pe aia de la primarie si ne semna petitiile. Ba unii se jucau si cu cateii. 95% erau super de gasca, restul de 5% ne spuneau politicos ca se grabesc.

    Am stat cam o ora ca era cald si am strans cateva zeci de semnaturi (am fost 5 persoane). Partea proasta e ca multi plimbareti nu erau din orasul nostru, am hotarat sa luam doar semnaturi pe bune de la cei din oras. Am mai dat aseara hartii unora cu caini din zona mea si absolut toti mi-au multumit pentru implicare.
    Nicio sansa sa ma cert, fir'ar! Poate data viitoare. :)))

    RăspundețiȘtergere
  5. Citez:
    "...ai mei nu-si exprima frustrarea in public, daca vorbesti cu ei pe rand sunt nemultumiti, dar cred ca e o chestiune de cultura sa nu spui ce gandesti..."

    Ca unu' care spune ce gîndește, zic că e de considerat ideea de a te te alege în consiliul orășenesc/comunal.
    Scandalagioacă ești... e ușor să pui de-o campanie de alegere. Doar tre' să ai 2-3 idei... și să fii nesimțită și să ciocăni la ușile oamenilor.
    Atenție! Nu mai mult de 2-3 chestii, că lumea n-are răbdare, au treabă pă feisbuci.
    E relativ distractiv, deși nu te umpli de bani.

    "Sunt (Cutărița Cutărescu), de meserie/profesie (alea-alea), candidez pentru postu' de (cutare) și vreau votul tău. Iată și programul meu" - și haț! îi bagi hîrtia-n mînă, 'nainte să apuce să închiză ușa.

    Vorbesc serios, nu fac 'șto. Așa funcționează treaba.

    Nu încerca cu "Da' voi ce ați vrea în orășel?..." gen de caterincă, că nu duce nicăieri. Scurt-scurt, stimabile... io vreau aia și aia! Nu obții 100%, da' lumea are respect pt. țațe hotărîte și gălăgioase.

    Io așa am procedat și mi-a mers.

    .................................................................

    La subent: parc de cîine pare ceva dlăguț... doar un gard și gata.
    Chestia e... (vorbesc din experiență comunală dă consiliu - deși era vorba de un park pt copii cu skate-boards, nu de cîini) că apar alte chestii:
    • Cine strînge kka de cîini?
    • Accesul e doar cu cîine ori merge și fără? Că dăm în discriminare... și dup-aia în fandacsie și nimica mișcă.
    • Maxim-minim de cîini pe cap de vizitator uman?
    • Trebe paznic autorizat - să despartă vizitatorii cu 4 picioare în caz că se iau la bătaie?
    • Dacă e cu gard, e și cu poartă? Dacă da, e și cu ore de funcționare?
    • În timp, mirosul de pipi poate deveni o problemă - mulți cîini = toți! urinează unu' peste altu', că nah... așa știe ei. La clinica veterinară unde mă duc io dîn an în paște... cam miroase. Iar ăia chiar au grijă.
    • Ca la orice loc public, administrat de oraș (că nu vorbim de Romînia), trebuie să menții asigurare de accidente, chestii-trestii. Musai. Ce tre' să cuprindă asigurarea și cît costă? Vine o domnișoară c-un pechinez... mie mi se pare că s-a uitat urît la mine... și mă cam înfig în pechineză. La 50 de chile, cît am... nu-mi trebe mult timp.
    • Ar mai fi și altele... da' zic să nu mîzgălesc saitu' mai mult decît e nevoie.

    Ham-ham!

    RăspundețiȘtergere
  6. Pai sa stii ca m-am si gandit sa ma duc la consiliu, nici nu ar trebui sa fiu in vreun partid, primaria la noi e apolitica, sunt toti independenti alesi dintre noi (ce zici de asta?), dar nu cred ca am personalitate pentru asa ceva, mai bine fac ce am de facut si timpul de-mi ramane il investesc in ceea ce ma motiveaza. Nu mai am ambitii, vreau doar ca ceea ce fac sa conteze. :)
    Mi s-a propus sa ma ocup (cu France) de asociatia de proprietari de caini/animale din urbe si cred ca ma bag. Asta implica sa ma duc pe la sedintele de consiliu, mai vedem. :)
    Facem pariu ca reusim sa facem doua parcuri de caini in urmatorii doi, trei ani? Adica asta de acum si inca unul? :)

    Si ca sa raspund la subect, parcul asta de care vorbim EXISTA in acest amplasament de 40 de ani si are un gard de sarma pe 90% din perimetru. Functioneaza ca parc canin de 40 de ani, e timpul sa intre in legalitate. Orasul nostru a fost primul din zona care a avut parcuri de caini, mai avem unul mare il alta parte, dar e departe si-n plus aveam atatea locuri verzi in oras care nu servesc la nimic incat ...
    . Caca de caine nu e pe jos, il strang stapanii. Tot ei au pus si scaune, au adus mese si piscine gonflabile pentru catei, exista deja sursa de apa de la primarie. Tot ei au plantat arbori, era o traditie sa planteze cate un copac cand le murea un caine.
    . El e doar prelungirea unui mare parc (vezi poza) si e frecventat de 40 de ani de oameni cu si fara caini. Cei fara sunt in mare majoritate batrani, unii dintre ei au avut caini dar nu mai au.
    . Daca ar fi autorizat si deci ar avea poarta, ar presupune ca in el ar avea acces DOAR CAINII din oras, inregistrati si oamenii daca vor. Eu pot sa ma duc cu 10 caini o data, toti de pe strada mea daca vreau, daca cei 10 sunt inregistrati, care e problema? Ce importanta are cu cati vine fiecare? Ore de functionare cred ca s-ar pune "by default", pen'ca noua oamenilor (si mai ales voua americanilor) ne/va plac regulile. Distanta cea mai mica intre un colt al parcului si spatele unei curti este de 100m, pana la casa mai pune un 10,15m. Intre parc si fundul curtilor e o fasie de teren cu arbori. Dar in fine, exista o regula deja care interzice accesul oricui in parcuri dupa ora 23.
    . Paznic autorizat nu trebe, n-am vazut asa ceva nici in US, in parcurile canine vin oameni cu caini fara probleme (in 99% din cazuri), de ex eu nu pot merge cu Felix acum intr-un parc, se amelioreaza vazand cu ochii, dar inca mai are ceva probleme cu unii caini mari.
    . Am fost in multe parcuri de caini si nicaieri nu miroase, in Canada ploua mult, nu suntem in California aici. In plus sunt sigura ca se pot gasi solutii pentru urina, unul din ele este otetul. La noi la cabinete Vet nu miroase DELOC.
    . Cu asigurarea de accidente nu stiu cum e, dar daca ne gandim ca alaturi e un club de golf al orasului (unu din cele doua, hihihi), un teren de fotbal, unul de tenis, unul de "boulingrin", o gradina comunitara si sunt toate frecventate de oameni, s-o putea baga la pachet si asigurarea asta, asta daca chiar stii cum functioneaza asigurarile.

    Poti sa mai zici daca mai ai, chiar ma ajuti sa ma pregatesc cu argumente, desi nici unul amintit de tine nu mi-a fost zis.

    RăspundețiȘtergere
  7. aşa, Cora, go get them!
    chiar îmi place de tine că eşti bătăioasă pentru chestii faine. să ne ţii la curent. :>

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pana acum avem 700 de semnaturi numai de la noi din oras, teoretic avem nevoie cam de 500 ca sa schimbam o decizie si mai avem inca timp pana la mijlocul lui august... :))

      Ștergere