luni, 14 mai 2018

vara sanie

Chiar daca a venit primavara, pardesiul e gata pentru la toamna. In poza nu era, lipsea tivul si nici nu era calcat. Materialul il am de peste un an, l-am luat de la un magazin din zona St-Hubert de la Montréal, adica acolo unde se aprovizioneaza profesionistii, sunt zeci de magazine cu tesaturi mii, asta e lana cu casmir si putin sintetic, n-am luat ce era mai scump. Cum cei care vand sunt armeni, turci, greci, sa vedeti ce tocmeli si oferte de la prima aparitie, paream ca stiu despre ce e vorba, desi nu aveam habar. Adica stiu si eu ca tot omul ce e ala bumbac, lana, matase si ma feresc cat pot de sintetice, dar o sa vedeti mai jos ca nu tot ce zboara se mananca. Una e sa le cumperi, alta sa le lucrezi.
Mandria mea la pardesiu sunt buzunarele ascunse pe cusatura care nu se mai bataie (a se citi bâțâie) ca urechile de elefant de la pantalonii de trening facuti lui P, ci stau frumos prinse de partea din fata, pe langa ca sunt identice ca forma si amplasare. Iar cusatura e perfecta, nici nu zici ca sunt buzunare. O sa fac un post separat pentru tehnica asta de pus buzunare, e atat de simplu cand stii cum se face. Am cautat pe youtube si n-am gasit-o, e doar cea clasica.

Cu restul de material ramas din cei 3m am croit o fusta putin evazata, cu buzunare aplicate care e aproape gata mai putin buzunarele. Trebuie sa merg sa cumpar o ata de culoare potrivita pentru cusatura aparenta a buzunarelor. Cum am inceput sa scriu postul asta acum o saptamana, intre timp am terminat buzunarele la fusta, mai am tivul pe care nu m-am omorat sa-l termin, pana la toamna mai e.

M-am apucat intre timp sa fac o pereche de pantaloni de casa/pijama din vascoza - mare teapa (a se citi țeapa). Fibra asta "seminaturala", pe langa ca e poluanta, e si foarte greu de lucrat. Adica imposibil, aluneca sub masina in toate partile si materialul nu avanseaza sub piciorul masinii. Ce sa mai zic de tinut drept? Am uitat sa va spun ca eu am mania cusaturii drepte, adica ori desfac ce-am lucrat pana am cusatura perfecta, ori nu imbrac haina. Ati ghicit, desfac. :)

A trebuit azi sa ma duc sa caut un spray de apretat, se pare ca e singura modalitate de-a putea lucra vascoza subtire. Nici nu ma mir ca am luat-o asa ieftin (2$/m) de la niste designeri, e plin acolo unde am facut eu cursul de croitorie si vand ieftin tesaturile ramase, la sfarsit de linie. Citesc acum pe net ca fibra se si deformeaza, o sa fac deci pantalonii pijama, dar macar exersez pusul buzunarelor. Asta daca merge apretarea, daca nu ii fac fara buzunare, la mana, nu stiu.  :)))

PS- O sa pus si poza cu fusta, mi-e tare drag de ea. 
Voi ce mai spuneti nou?

2 comentarii :

  1. A funcționat apretarea sau întreb prea devreme? :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pfuuuu. In primul rand spray-ul se infunda mereu, dar ce-am apucat sa spray-ez(asa se scrie?), adica marginea, e cam tare si parca s-a strans. Mi s-a cam dus cheful sa-i mai cos si nici timp n-am avut.
      Dar cum am oroare sa arunc materiale, o sa incerc sa-i termin. Daca materialul e prea tare si/sau deformat, stiu ca se poate apreta in intregime cu zeama de orez, apoi calca, ceea ce ar fi trebuit sa fac de la bun inceput daca nu mi-ar fi fost lene. Avantajul e ca in zeama faci teste pe bucati mici si daca e prea concentrata, adaugi apa.
      O sa anunt cand ii fac, e bine de stiut. :))))

      Ștergere