duminică, 10 martie 2019

Absolut halucinant! (sic!)

Nu merg des la restaurante chic/șic. As merge, poate, dar nu stiu care sunt acelea. Rar merg insa intr-un loc fara sa citesc despre el inainte, asta ca sa evit eventualele deziluzii.
Cum nu merg la asemenea restaurante unde se pare ca totul e perfect, am invatat sa nu ma supar pe amanunte gen atitudinea ospatarilor sau decor, altfel ar trebui sa tai de pe lista chiar resto-ul meu preferat din urbe, singurul pe care-l consider demn de a ma avea de clienta fidela. Hahhaha, e urat decorul, de-aia. Adica e atat de urat ca e "cute", data viitoare o sa fac o poza la tabloul cu elefantul brodat, ajurat si imbodobit cu paiete.

Ce daca ospatarii uita apa minerala sau vorbesc rastit cateodata, culmea e ca stiu ca ma iubesc, imi dau masa cea mai buna si-mi spun ce sa nu aleg din meniu, chit ca eu comand de cativa ani acelasi lucru. Plus ca daca au ei chef imi aduc la desert orez cu lapte si deasupra o capsuna invelita in cioco chiar daca nu vreau. Sau poate de-aia.

Ieri am ajuns la un presupus resto asa si pe dincolo, intr-un centru comercial de cinci stele. E "cel mai de cinci stele" la care am fost vreodata.
Desi merg des la belit ochii acolo, rar iau mai mult de-o cafea si-o praji la cafeneaua din colt. Cineva care se pricepe la restaurante (o cunostinta cu un blog cu specific unde casca multi gura) ne sugerase resto-ulul asta si-i explicase lui P unde e asezat. P n-a considerat necesar sa-i retina si numele, stia doar specificul si retinuse amplasarea, dintr-o poza. Am intrat pe partea opusa si ne-am oprit la terasa care arata ca cea descrisa. Eram noi doi, un invitat venit in vizita de la Montréal si Félix.

Abia ne-am asezat si cineva a venit cu un bol de apa rece pentru Félix. Ne-a adus si meniul. Am realizat atunci ca asta e un restaurant japonez si ca nu e cel cautat, dar am considerat ca e mana destinului si-am ramas.

Eu am comandat "Shake Ochazuke" (cica), adica somon cu orez, ciuperci-bureti (parca Pleurotus le zice, seamana cu buretii de copac de la noi de la tara), legume de sezon, alge si ceai verde preparat separat. In bol (asa era servit) se mai gaseau si niste frunzulite verzi interesante dpdv vizual, necunoscute mie, dar bune la gust. Peste somonul pe care se aflau cateva alge uscate trebuia sa torn ceaiul fierbinte pana totul devine "souppy", apoi sa mananc, m-a instruit ospatarul. Ma si mirasem ca mi-au adus doar lingura.
Baiii, sa stiti ca am mai fost in restouri japoneze, nu-s chiar de la tara, dar cred ca am luat mai intotdeauna sushi sau rulouri diverse cu legume. Sau daca nu, am mancat cu betele cu care stiu in sfarsit sa mananc. Cu lingura mancam supele.

P. a luat peste "rasfirat", un fel de sushi explodat, dar cu mult peste crud pana sa ti se aplece daca mananci rar ca noi peste, fara alta carne. Mai avea legume in castron si nu mai stiu ce, n-am avut chef sa gust, dar lui i-a placut.
Invitatul a luat "foie gras" cu orez, dupa ce s-a documentat ce contine, dar surpriza a fost dubla: 1) ca nu se astepta ca totul sa fie amestecat cu orezul intr-un bol din care nu se mai intelegea nimic, de unde trebuia sa manance ca si mine cu lingura si 2) sa fie asa gustos, in ciuda punctului 1).
In bolul invitatului se mai aflau legume (se pare), alge si un amestec de mirodenii numit "shichimi", cu piper, ardei iute, sesam, coaja de portocala, seminte de canepa si de mac.

Desert n-am luat, am luat doar cafea, dar erau niste boluri mari cu inghetata si fructe, o nebunie.
Bai copii, am visat  toata noaptea numai lucruri ciudate, am avut halucinatii pe bune, dar una peste alta a fost misto senzatia. Precizez ca m-am mai simtit asa dupa o anestezie totala cand se pare ca am fost tare distractiva, fara sa vreau, drogata fiind. Alte droguri nu am consumat nicidata, iar de la alcool dorm bustean, dupa ce rad ca proasta si atat.

Dimineata urmatoare ii povestisem lui P senzatia fara sa fac legatura, dar contrariata la maxim. Ajung apoi in sufragerie/bucatarie unde invitatul pregatise cafeaua. Nici nu m-a intrebat daca vreau si-a inceput: Baiiii, am visat toata noaptea numai chestii bizare... cred ca am avut si halucinatii. Se facea ca...

Mda, intrebarea e: ce sa fi fost? Sa fie de la bureti, sa fie de la semintele de mac? Semintele n-au fost in cantitate mare, deci nu cred... Sau poate de la alge, ca am avut amandoi.
Am de gand sa ma mai duc saptamana asta pana nu plecam la Montréal, dar totusi, voi ati auzit de asa ceva? Precizez ca nu exagerez in niciun fel. P n-a visat nimic, deci el n-a avut nimic in amestecul lui de peste crud si legume, doar noi in orezul nostru.

Tin sa precizez si ca terasa era plina ochi, desi era un pranz tarziu si ca cei mai multi nu pareau turisti. Multi pareau la pranzuri de afaceri. Cred si eu ca-ti impresionezi clientii asa, ahhaha.

Va tin la curent cu desfasurarea evenimentelor,  dar daca intre timp ajungeti la Miami, nu uitati: la restaurantul Makuto din Bal Harbour Shops (la nord de Miami Beach) se mananca cu vise. :)))
Bonus: totul a fost super proaspat si gustos, iar preturile mai mult decat OK, comparabile cu cele de la Montréal, dat fiind locul de super fitze. De botoxuri ma lipseam, dar poate sunt unii carora le plac.


4 comentarii :

nume spunea...

Ciupercile, alea care nu era Pleurotus ;) (ca desi exista tspe feluri de pleurotus, n'am gasit niciuna halucinogena pe net)

Cora_ spunea...

Cica apropitarul a avut resto-uri de succes la LA (Manhattan Beach), NY, iar acum a deschis unul in Panama si altul in Mexic. Ce inseamna sa gatesti bine. :)))

Ia uite si-un curs misto, l-o fi urmat?
https://www.calacademy.org/nightlife/fungus-among-us-nightlife

Anonim spunea...

wwwww

nume spunea...

ia te uita ce-am gasit in wiki "The diversity of psilocybian mushrooms is reported to have been increased by horizontal transfer of the psilocybin gene cluster between unrelated mushroom species".
Acum ramane de vazut cum se face asta acasa, cu rascovi sau trompete